Republica Moldova e ajutată în procesul de aderare la UE de numeroase state membre, în special de România, cu expertiză tehnică pentru a depăși unele dificultăți, spune, într-un interviu pentru Euractiv, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi.
Întrebat dacă este prea optimist termenul de 2030 pentru aderarea Chișinăului la Uniunea Europeană, ministrul moldovean de externe și vicepremier Mihai Popșoi a declarat că Moldova beneficiază de “o deschidere enormă” din partea tuturor țărilor membre, România în primul rând, dar și țările baltice, Polonia, Germania, Franța, care oferă expertiză tehnică.
Termenul e “realist”, mai ales că screening-ului (stadiul de pregătire a negocierilor de aderare) a decurs “destul de bine”.
Referitor la alegerile parlamentare din 28 septembrie, șeful diplomației de la Chișinău spune – într-un interviu acordat Euractiv cu ocazia participării la Reuniunea diplomației române la București – că narativele propagandei ruse s-au intensificat înaintea scrutinului crucial pentru Republica Moldova, dar și pentru vecinii săi.
Narativele propagandei ruse s-au intensificat atât pe plan informațional, cât și pe plan de încercare de subminare a stabilității politice din R. Moldova, prin proteste plătite, prin organizarea unor mișcări de stradă care să perturbe liniștea publică și “să provoace instituțiile statului în a riposta așa încât să creeze destabilizare”.
Instituțiile de la Chișinău au pregătirea necesară pentru a nu se lăsa “ademenite” în asemenea acțiuni, dar e complicat atunci când oligarhi fugari care au fost condamnați în Republica Moldova la ani grei de pușcărie, care sunt sub sancțiuni internaționale, inclusiv ale Uniunii Europene, promit public mii de dolari cetățenilor pentru a participa la astfel de proteste.
“Cel mai complicat fenomen care s-a intensificat în ultima perioadă sunt transferurile prin criptomonede, ori capacitatea noastră de a urmări și a riposta unor asemenea mecanisme este încă în procesul de dezvoltare”, a precizat Popșoi, adăugând că Chișinăul primește “un sprijin constant” din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite pentru a-și crește capacitatea de a urmări aceste procese.
Alegerile parlamentare din septembrie vor decide soarta Republicii Moldova pentru decenii încolo, iar o eventuală revanșă a forțelor proruse ar duce țara “cu zeci de ani înapoi” și “ar da peste cap procesul de integrare europeană”.
O eventuală victorie a forțelor proruse ar crea “dificultăți mari și probleme” și vecinilor R. Moldova România și Ucraina, a avertizat Popșoi.
Euractiv: Veți sărbători Ziua Independenței (miercuri, 27 august) alături de trei lideri europeni importanți. Care e semnalul pe care credeți că-l dă această vizită? Ce mesaje așteptați de la cei trei (președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk)?
Mihai Popșoi: Mesajul principal pe care-l oferă această vizită este sprijinul politic, solidaritatea acestor lideri și a acestor țări vizavi de Republica Moldova și, cu siguranță, un mesaj de sprijin cât se poate de clar în contextul de integrare europeană și de aderare a Republicii Moldova la o mare familie europeană. În acești trei ani, aproape patru ani de la invazia Rusiei împotriva Ucraniei, Republica Moldova s-a confruntat cu multe dificultăți de ordine economic, de securitate, iar partenerii internaționali ne-au fost mereu alături, România, firește, în primul rând, dar și parteneri importanți din Uniunea Europeană, cum sunt Germania, Franța, Polonia și nu doar, au fost mereu alături de Republica Moldova, lucruri pentru care le suntem recunoșcători și vom fi extrem de bucuroși să-i găzduim la Chișinău și să-i facem să se convingă – a câta oară – de proverbială noastră hospitalitate.
Euractiv: Aveți semnale sau speranțe că în septembrie s-ar putea deschide primul cluster de negociere cu UE?
Mihai Popșoi: Acest lucru este la îndemâna și discreția țărilor membre și a instituțiilor europeane. Noi știm că ne facem conștiincios munca, ne onorăm angajamentele asumate, în primul rând față de cetățenii noștri din Republica Moldova și față de partenerii internaționali și atât timp cât noi ne îndeplinim acele angajamente în baza principiilor care stau la baza procesului de aderare suntem încrezători că această decizie va fi luată, că se va întâmpla acum în septembrie sau se va întâmpla ceva mai târziu, nu avem de unde să știm. Este decizia țărilor membre și a instituțiilor europene.
Euractiv: Există informații că trenează negocierile cu Ucraina, în plus mai este și problema Ungariei care se opune aderării Kievului. Cum vedeți o eventuală decuplare de Ucraina? Ați fi de acord sau vreți să așteptați începerea negocierilor odată cu Ucraina?
Mihai Popșoi: Cu siguranță, în virtutea sacrificiului enorm pe care îl face Ucraina, de dragul nostru, de dragul nostru al tuturor, a întregii comunități europene și în virtutea demersurilor pe care le-a făcut și Ucraina, în pofida circumstanțelor extrem de complicate, în realizarea acelor angajamente, suntem pregătiți să mergem împreună, dar, așa cum spuneam, decizia aparține țărilor membre și noi vom munci în continuare să ne facem conștiincios treaba, angajamentele, “tema pentru acasă”, așa cum spun colegii de la Bruxelles, dar decizia finală aparține țărilor membre.
Euractiv: Este prea optimist termenul de 2030 pentru aderarea Chișinăului? Care sunt cele mai grele capitole de negociere?
Mihai Popșoi: Este un termen realist, în opinia noastră, în virtutea faptului că avem o deschidere enormă din partea tuturor țărilor membre, România în primul rând, dar și țările baltice, Polonia, Germania, Franța, care ne ajută enorm cu expertiză tehnică, pentru a depăși unele dificultăți în anumite domenii mai tehnice, fie că e vorba de domeniul mediului – chiar ieri (luni – n.r.), colegul meu, ministrul mediului (Sergiu) Lazarencu s-a întâlnit cu omologul său din România pentru a face aceste schimburi de experiență – și grație a acestui sprijin tehnic pe care îl primim, putem naviga mai lesne în aceste domenii tehnice, fie că e vorba de capitole economice sau capitole legate de agricultură, telecomunicații, transporturi.
E cert că avem expertiză din ce în ce mai multă în instituțiile noastre, dar acolo unde simțim un deficit, există mare deschidere din rândul partenerilor noștri să ne ajute și de aceea suntem încrezători că ne vom realiza angajamentele inclusiv în contextul termenului ambițios, dar și realist. Și alte state au reușit (încheierea negocierilor) în timp relativ restrâns, ori Republica Moldova este o țară mică, iar dificultățile de ordine tehnic în procesul de negociere, deși există, trebuie să recunoaștem, nu sunt într-o măsură care să stăvilească acest proces.
Dimpotrivă, aceste dificultăți pot și sunt depășite și acest lucru ne oferă încredere, inclusiv în contextul screening-ului (cunoscut și ca examinarea analitică a acquis-ului Uniunii Europene, reprezintă stadiul de pregătire a negocierilor de aderare), care este pe sfârșite și care a decurs destul de bine.
Euractiv: Ce greșeli ați învățat de la români să nu le faceți și dvs în procesul de negociere?
Mihai Popșoi: În ceea ce privește aspectele mai tehnice legate de procesul de negociere e mai indicat să o întrebați pe colega mea, doamna Gherasimov (negociatoarea-șefă a R. Moldova în procesul de aderare la UE – n.r.).
Sunt sigur că există lecții învățate pe care ni le-au împărtășit colegii noștri, nu doar din România, dar și din țările baltice, din Polonia, din Cehia. Avem un număr mare de foști negociatori care vin în Republica Moldova și pun umărul pentru a ne ajuta să nu repetăm greșelile altora. Se spune că e greu să înveți din greșelile altora, până nu le faci pe ale tale, nu prea înveți. Noi vrem să încercăm să învățăm de greșelile altora când vine vorba de capacitatea de a-ți promova propriile interese, de a te asigura ca unele angajamente care poate creează unele dificultăți să poată fi amânate. Acele perioade de tranziție care au fost implementate de multe state sunt un lucru firesc. Cu siguranță avem ce învăța de la prietenii și partenerii noștri și acest lucru se întâmplă.
Euractiv: Vorbind de expertiză și Chișinăul poate învăța România cum să se comporte în relația cu Rusia și cu contracararea propagandei ruse. Ce sfaturi aveți pentru români?
Mihai Popșoi: Așa este, noi ne confruntăm cu această problemă de foarte mulți ani. E adevărat, de la invazia împotriva Ucrainei, nu doar cea din 2021, ci de la cea din 2014, lucrurile s-au intensificat. Am trăit și trăim constant într-o avalanșă informațională și propagandistică. Acest lucru a creat și o anumită imunitate în rândul cetățenilor, dar, cu siguranță, problemele persistă și împărtășim cu mare drag cu toți prietenii și partenerii noștri experiența noastră pentru ca ei, la rândul lor, să nu aibă de suferit și să nu treacă prin ceea ce am trecut noi.
Una din principalele lecții învățate este că trebuie să avem reacții prompte și trebuie să avem instituții specializate pentru a oferi aceste reacții prompte și pentru a putea naviga mai întâi în spațiul informațional, pentru a putea vedea în timp real care sunt narativele care se creează, care este intensitatea acestor narative, care este ținta lor și – în situația în care identificăm narative cu grad de risc sporit, care survin de la surse influente cu greutate, pentru că, bună oară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, debitează zilnic acuzații, e meseria ei să crească anxietatea și frica în societățile noastre, dar nu mereu merită un răspuns, pentru că e un lucru de rutină, pe când e important să ripostăm cât se poate de repede când avem acuzații din partea unor instituții cu o greutate mai mare. Trebuie să ripostăm cât se poate de repede, în așa fel încât acele acuzații bazate pe știri false, pe lucruri care nu au nimic cu realitatea să nu se răspândească, pentru că atunci este mult mai greu de ripostat și de combătut aceste știri false, aceste elemente propagandistice.
În același timp, este important să consolidăm societatea civilă, societatea în ansamblu, educația este un aspect extrem de important, ori gândirea critică și combaterea interferenței străine în spațiu informațional poate fi combătută într-o mod eficace doar printr-o sporire a nivelului de gândire critică, de conștientizare a fenomenului la nivel de societate, pentru că doar instituțiile, oricât de puternice ar fi, nu vor putea riposta într-o mod eficace unei asemenei avalanșe prin care trecem noi și atunci fiecare cetățean pune umărul.
E adevărat, unii ar putea pune umărul mai degrabă de partea cealaltă, pentru că avem, cu regret, inclusiv partide și actori politici care, din nefericire, sunt, de facto, portavoci ale Kremlinului, care, cu deosebită plăcere, cu plăcere sadică, perpetuează și diseminează aceste narative în Republica Moldova. Dar ne-am convins, nu o dată, că cetățenii Republicii Moldova au știut să aleagă grâul din neghină, să distingă ce este în interesul lor, al familiilor și al copiilor lor și ce este, eminamente, în detrimentul intereselor noastre. Și suntem încrezători că acest lucru se va întâmpla și de acum încolo.
Dar, așa cum spuneam, instituții reziliente, societate rezilientă și consolidarea, nu doar a instituțiilor de combatere a acestor fenomene, dar și investiția în tot ce înseamnă sistem de securitate, inclusiv securitate cibernetică, securitate energetică, toate aceste lucruri în ansamblu creează acel instrumentariu de influență hibridă prin care noi trecem și împărtășim această experiență cu prietenii noștri.
Euractiv: În contextul alegerilor din 28 septembrie, ați observat noi narative ale propagandei ruse sau schimbări de strategie?
Mihai Popșoi: Narativele se intensifică, aciditatea și intensitatea acestora crește, atât pe plan informațional, cât și pe plan de încercare de subminare a stabilității politice din țară, prin proteste plătite, prin organizarea unor mișcări de stradă care să perturbe liniștea publică și să provoace. Speranța lor este să provoace instituțiile statului în a riposta așa încât să creeze destabilizare.
Instituțiile noastre au pregătirea necesară pentru a nu se lăsa ademenite în asemenea acțiuni, în același timp ripostează într-un mod strict legal pentru a descuraja asemenea fenomene, dar e complicat atunci când oligarhi fugari care au fost condamnați în Republica Moldova la ani grei de pușcărie, care sunt sub sancțiuni internaționale, inclusiv ale Uniunii Europene, promit într-un mod public și nonșalant mii de dolari cetățenilor care s-ar avânta să participe în aceste proteste plătiți fiind, lucru care este firește ilegal, dar instituțiile statului și societatea în ansamblu ripostează acestor încercări de a submina stabilitatea din țara noastră și de a submina vectorul de integrare europeană, dar nu este ușor pentru că la început erau infuzii de bani gheață care erau complicat de oprit, dar totuși comparativ mai ușor decât transferuri bancare din jurisdicții complicate, unde și acolo intervenim grație partenerilor pe care le avem cu statele partenere, dar durează ceva timp.
Cel mai complicat fenomen care s-a intensificat în ultima perioadă sunt transferurile prin criptomonede, ori capacitatea noastră de a urmări și a riposta unor asemenea mecanisme este încă în procesul de dezvoltare, dar grație sprijinului constant din partea prietenilor noștri din Uniunea Europeană, din Statele Unite, creștem capacitatea noastră de a urmări aceste procese și în contextul în care acestea se dovedesc a fi ilegale, să fie combătute prin mijloacele care se impun.
Euractiv: Cât de importante sunt alegerile de luna viitoare pentru viitorul Republicii Moldova? Ce consecințe ar avea o posibilă victorie a forțelor proruse?
Mihai Popșoi: Știți, politicienii au obișnuință de a exagera importanța oricăror alegeri, spunând că acestea sunt cele mai importante din istoria țării, însă așa se face că în Republica Moldova, atât alegerile prezidențiale de anul trecut, cât și referendumul constituțional pentru integrarea europeană, cât și mai cu seamă alegerile parlamentare din acest an, vor decide soarta Republicii Moldova nu pentru patru ani, dar pentru decenii încolo, ori o eventuală revanșă a forțelor proruse ne-ar duce cu zeci de ani înapoi, ar dinamita tot progresul pe care l-am obținut în ultimii patru ani și această schimbare de circumstanță la Chișinău cu siguranță ar crea dificultăți mari și probleme atât României cât și Ucrainei.
Ne aducem aminte când am avut un președinte prorus, acesta nu s-a bucurat de încrederea vecinilor, nu a pășit timp de patru ani nici în România, nici în Ucraina. Slavă Domnului, acea perioadă de tristă faimă a trecut, avem acum relații excelente atât cu România, cât și cu Ucraina, avem progrese extraordinare în relații bilaterale, proiecte concrete care ar putea avea de suferit dacă am avea o guvernare cu atitudine neprietenoasă față de România și de Ucraina, și care ar avea atitudini și ar acționa într-o măsură în care să promoveze interesele Federației Ruse.
Sunt de-a dreptul jenante și dureroase, să nu calific altfel, unele declarații soră cu trădare, sle unor politiciani din Republica Moldova, care – arătând cu mâna spre Est – spun că prietenii lor sunt aproape, făcând referință la armata rusă de pe frontul din Ucraina. Acest lucru este extrem de periculos și marea realizare în ultimii ani, în afara progresului legat de procesul de integrare europeană, a fost menținerea păcii și stabilității în Republica Moldova.
O guvernare prorusă ar risca să dinamiteze această pace socială, această stabilitate din Republica Moldova și, cu siguranță, ar da peste cap procesul de integrare europeană și realizările pe care le-am obținut cu atâta greu în ultimii ani, grație, pe de o parte, consolidării și poziției serioase a guvernării de la Chișinău și, pe de altă parte, a unui deschideri fără precedent din partea Uniunii Europene și a țărilor membre și grație unui sprijin consistent sincer, necondiționat din partea României.
Euractiv: Vă temeți că președintele rus ar putea avea pretenții și față de alte state foste sovietice, nu doar față de Ucraina, în negocierile cu Donald Trump?
Mihai Popșoi: Avem un parteneriat solid cu Statele Unite, avem un dialog strategic cu Washingtonul și suntem încrezători că administrația Trump va găsi soluția potrivită pentru a ajunge la o pace durabilă, o pace justă în Ucraina și ultimele evoluții sunt încurajatoare. Sperăm ca dialogul care a avut loc în Alaska să continue în viitorul apropiat, așa încât în Ucraina să revină pacea, lucru de care va avea de beneficiat într-un mod pozitiv și Republica Moldova, care a fost afectată în mod direct din perspectivă economică și din perspectivă de securitate de pe urma acestei invazii a Federației Ruse împotriva Ucrainei.
De aceea, Republica Moldova, în virtutea parteneriatului pe care îl are cu Statele Unite și relațiilor strânse pe care le are cu statele membre ale Uniunii Europene, cu Ucraina și România, e încrezătoare că acest proces va ajunge într-o fază mai avansată pentru a reveni pacea pe meleagurile Ucrainei și de această pace justă, durabilă, să ne bucurăm și noi.
Cu siguranță, noi suntem gata să contribuim, așa cum am făcut-o până acum, prin sprijinul umanitar pe care l-am oferit Ucrainei, prin găzduirea de refugiați într-un număr mare, cel mai mare dacă e să ne raportăm pe cap de locuitor, partenerii internaționali apreciază acest lucru și suntem încrezători că aceste procese care se derulează vor ajunge într-un final să readucă pacea, liniștea și stabilitatea în regiunea noastră.
Euractiv: Revenind la greșeli, România a gestionat prost relația cu diaspora, mulți români din afara țării se simt abandonați și s-a văzut acest lucru și la alegeri. Cum gestionează Moldova relația cu diaspora? Am văzut că ei au votat cu totul altfel, inclusiv la alegerile din România.
Mihai Popșoi: Am avut chiar săptămâna trecută Congresul Diasporei la Chișinău, un eveniment anual extraordinar de frumos. Diaspora Republicii Moldova este principalul promotor al integrării europene, pentru că o bună parte din cetățenii noștri se află în Uniunea Europeană. Avem cea mai mare comunitate în Italia, în Germania, în Franța și cetățenii noștri din aceste state și din întreg arealul lumii libere, așa cum spune doamna președintă Maia Sandu, nu se lasă atât de ușor manipulați, cum, cu regret spun, ajung să fie manipulați unii cetățeni de acasă, care au trăit mulți ani în bula propagandistică și în spațiul mediatic rusesc, ceea ce este o lacună și o insuficientă determinare din partea autorităților de la Chișinău, care au permis ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască decenii în șir într-un spațiu mediatic controlat din exterior.
În Uniunea Europeană, cetățenii noștri au o mai mare reziliență vizavi de propaganda rusească și nu se lasă manipulați de unele narative care desenează o imagine nefastă, care evident nu are nimic cu realitatea Occidentului și idolatrizează Estul, lumea rusă. Cetățenii din diaspora nu se lasă manipulați pentru că ei locuiesc în Occident și își aduc aminte de trecutul sovietic, de relația noastră foarte complicată cu Federația Rusă. Cei de acasă, care, așa cum spuneam, au trăit decenii în șir în spațiu mediatic rusesc, cu regret, mulți dintre ei au ajuns pradă a propagandei și va dura mult timp până vom reuși să distrugem acele ziduri ale propagandei, cărămidă cu cărămidă, dar acest lucru deja se întâmplă, pentru că am luat măsurile necesare pentru a reduce influența canalelor federale rusești în spațiul nostru informațional.Instituțiile mass-media din Republica Moldova sunt mult mai puternice, societatea civilă este foarte puternică și acestea sunt progresele pe care le-am obținut.
Relația noastră cu diaspora este una foarte strânsă, încercăm să oferim și să păstrăm această proximitate prin servicii consulare de calitate, prin creșterea prezenței noastre diplomatice, prin organizarea de evenimente culturale în diaspora și ne bucură că cetățenii noștri din diaspora sprijină procesul de integrare europeană, nu doar prin vot, dar și prin proiecte frumoase pe care le implementează în Republica Moldova.
Euractiv: Aveți o strategie, vă gândiți cum să readuceți acasă în special tinerii din diaspora, inclusiv din România?
Mihai Popșoi: Atragem tineri în instituțiile publice, avem proiecte implementate pentru a încuraja aceste procese, avem proiecte pentru a duce diaspora acasă, încurajând investițiile cetățenilor noștri din diaspora, așa încât experiența pe care au acumulat-o departe de țară să poată fi implementată acasă și avem deja primele semnale, primele reușite în acest sens, dar cu siguranță mai este încă foarte mult de muncit pentru a crea condițiile necesare, ca diaspora să se întoarcă în număr mare. Primii pași deja sunt făcuți și vreau să cred că cetățenii noi noștri apreciează acest lucru.